|
In climatul de munca asidua, toata lumea isi vedea de ce are de afcut. Colegii au continuat sa predea dupa noul plan de invatamant. Au inceput sa apara deja cursurile scrise de colegi. Aproape nu era luna sa nu primim o veste buna ca a aparut o carte fie in tipografia ASE, fie intr-o editura privata renumita. Parca era intrecere intre colegi. Se punea cu si mai mare acuitate problema realizarii de laboratoare dotate cu PC-uri, cu imprimante si chiar existenta unei retele foarte performante. Prima vizita la Romerica, firma de calculatoare a lui Petre Milut, a permis acel contact cu calculatoare adevarate ma refer la DIGITAL si la imprimante laser HP din primele generatii. Mi-a ramas intiparit modul in care domnul Milut ne-a dat fiecaruia cate o carte de vizita, fara a uita sa faca remarca saraciei profesorilor, care bineinteles nu au si nu vor avea mult timp carti de vizita, sa raspunda in acelasi fel. O remarca nefericita, daca ne gandim ca eu inainte de Revolutie sa zic din 1978 aveam carte de vizita pe care o foloseam sa o lipesc pe cartile postale pentru a primi corespondenta din strainatate, foarte abundenta, cu materiale imprimate de specialitate. Sunt sigur ca acest Milut in 1978 nici nu visa ce e aceea o carte de vizita, dar omul cand ajunge sus, il ia ameteala. Viata a demonstrat ce si cum in legatura cu cariera sa politica si mai ales cu ce se intampla cu partidul pe care il pastoreste de foarte multi ani.
Au fost organizate laboratoarele de la etajul al treilea, salile 2316, 2317 si 2320 si s-a simtit foarte mult faptul ca intr-o sala erau cate patru PC-uri unde se lucra intens, fiind necesar sa se gestioneze fiecare in parte o vreme. Dupa legarea in retea, lucrurile s-au schimbat mult. A fost nevoie de a modifica fundamental atitudinea tuturor in legatura cu pirateria software. Seful de catedra profesorul Ion Gh. ROSCA a militat si a obtinut in conditii foarte bune ca fiecare post de lucru sa aiba licente pentru produsele software cu care se lucra. Acest mare salt s-a facut datorita faptului ca in marile companii lucrau fosti absolventi de-ai nostri. Un rol determinant l-a avut Paula APREUTESEI care lucra pe o pozitie importanta la Microsoft Romania. Eforturile sale au fost foarte importante si rezultatele au fost consistente, daca ne gandim la diversitatea produselor software cu care se lucra in laboratoare. Nu a fost usor sa se accepte ideea de a lucra numai cu software licentiat dar insistand s-a creat deja obisnuinta si nu a fost niciodata nevoie sa se aplice vreo lege antipiraterie in laboratoarele noastre.
Nu dupa mult timp au fost achizitionate calculatoarele personale IBM PC2, care legate in retea fiind, au adus un plus de resurse de calcul deosebit de importanta pentru ceea ce trebuia sa se faca la orele de laborator la programare , la sisteme de operare, la baze de date, la ingineria programarii si la programe aplicative. Se simtea diferenta prin faptul ca nu mai era nevoie de a veni zilnic cu o discheta cu compilatorul Borland C, pentru reincarcare din cauza ca la o alta activitate a fost sters pentru a face loc altui produs software de baza. Cine priveste in trecut trebuie sa stie ca acele calculatoare erau cu un monitor destul de impnator, ca unitatea centrala era sub forma unui paralelipiped asezat in fata programatorului, iar monitorul era deasupra. tastatura era pusa in asa fel incat programatorul sa lucreze lejer. Fata de calculatoarele din 1990 und se lucra cu discheta de 5 - 1/4 inch cu capacitate de 1,2Mb, atat calculatoarele Digital cat si IBM PC2 lucrau cu dischete de 3 - 1/2inch cu capacitate de 1,44Mb. Era o diferenta ca de la cer la pamant, in ceea ce priveste fiabilitatea, modul de a li se asigura protectia dar mai ales in ceea ce priveste capacitatea de memorare. Era un salt spectaculos de la cutiile cu cartele carate de studenti si de profesori spre a tine in geanta o discheta. oricine face un calcul simplu pentru ca un Mb are 1048576 bytes, iar o cartela avea cel mult 80 de caractere, adica simplificand prin punerea in corespondenta un caracter cu un byte, rezulta ca o discheta de 3-1/2inch avea 1.509.969bytes, adica se memora continutul de pe 18.874 cartele. daca se ia in considerare ca o cutie avea 1000 de cartele, in loc sa care dupa el 19 cutii cu cartele, programatorul tinea in geanta o discheta de 3 si 1/2 inch, mica si usoara.
Anul 1993 este luat ca reper si din alt considerent si anume, in mai 1993 a avut loc Primul Simpozion International de Informatica Economica, eveniment cu totul remarcabil pentru ca:
- a fost gandit dupa standarde occidentale, cu calendar strict
- s-a prevazut o taxa care includea o mapa cu volumul, bonuri de cafea si participarea la cocktail
- prezentarea lucrarii dura 15 minute, fara a depasi si fara a schimba ordinea
- organizarea unei mari expozitii de tehnica de calcul pe holurile facultatii CSIE si in unele sali
- prezentarea de catre sponsori a unor prelegeri
- aparitia de bannere ale sponsorilor
- asigurarea unei participari internationale.
A fost o gandire dusa la perfectiune cu luarea in considerare a tuturor detaliilor. Profesorul Ion Gh. ROSCA a avut rolul de manager pentru acest proiect, rol de care s-a achitat in conditii exceptionale. Au fost luate in considerare toate aspectele legate de curatenia spatiilor, de postarea de steaguri ale tarilor care aveau specialisti cu lucrari, de lipirea de sageti care indicau toate locurile de interes, inclusiv a toaletelor. A fost un moment comic in care un tip din catedra,plin d ifose a zis ca el nu lipeste sageti pentru a indica drumul spre toalete, ca este sub demnitatea sa. Atunci seful de catedra l-a umilit lipind chiar el acele sageti indicatoare.
A fost o desfasurare de forte extraordinara, pentru ca trebuiau:
- primite delegatiile si asigurate conditii de cazare si masa
- pregatite salile unde se prezentau lucrarile pe sectiuni
- asigurate termosurile cu cafea si cestile de unica folosinta
- distribuite mapele de catre un secretariat eficient
- pregatite salile unde companiile de echipamente de calcul expuneau
- luate masuri de regie pentru ca desfasuratorul deschiderii si unchiderii sa le faca sa fie perfecte.
Trebuie spus ca un rol special l-a avut colegul nostru profesorul Ioan ROXIN care lucrand in Franta a reusit sa convinga un grup de colegi de-ai lui sa vina la Bucuresti sa prezinte lucrarile lor. La toate editiile, ROXIN ne-a sprijinit, dand un spor remarcabil de calitate acestei manifestari stiintifice importante pentru catedra noastra.
Avand in vedere rolul jucat de profesorul Paul BRAN in constituirea Academiei de Studii Economice din Chisinau, s-a dorit si s-a reusit ca o importanta delegatie de profesori de la catedra de specialitate, in frunte cu profesorul Dumitru TODOROI sa vina la Bucuresti. Imi amintesc cu deosebita placere primirea facuta la sala 2416, in seara de dinaintea deschiderii simpozionului, de cum ne-am vazut pentru prima data dar parca ne stiam de-o viata. Atunci a inceput acea prietenie cu profesorii de la ASEM si ori de acte ori am avut ocazia am mers noi acolo sau au venit ei aici.
Auspiciile in acre a debutat aceasta manifestare stiintifica a specialistilor informaticieni au fost favorabile si orice incercare a unora de a o submina nu a avut succes. Amintesc numai faptul ca intr-un ani au mai pus anumite persoane tot in ASE o conferinta dar s-au lasat pagubasi.
este important sa se rasfoiasca primul volum cu lucrarile Simpozionului International de informatica Economica, pentru a se vedea ca acolo au venit sa comunice tot ce avea mai bun invatamantul superior de specialitate.
profesorii din Cluj
stana
Bran
radio
general Ghita
ziua regelui sef senat
mapa MM
mers snur
|